doar
printr-o erezie s-a ajuns să se creadă că dragostea ar avea cea mai mică
legătură cu etica. dragostea se va face mereu fără vreun interes real în
privința felului cum este celălalt [acesta poate
fi foarte bine și un criminal în serie; pentru monstruos vor rămâne întotdeauna
rezerve de afecțiune întrupate în persoana celui îndrăgostit]. nu fără a se
lăsa atinsă de anumite noțiuni ale unei estetici carnale [modelată de
informația pe care o accesăm și care ne accesează], dragostea se pierde în cele
din urmă în tenebrele instinctului și ale reproducerii. doar în cetatea
guvernată de lege a reușit omul politic să țină sub control o febră erotică
fără sfârșit. pentru omul politic coitul nu are legătură cu sexul ci cu
puterea, iar pentru omul moral împreunarea devine un exercițiu ascetic în sens
paulin. un lucru este cert: cetatea ideală nu se va conduce niciodată cu
dragoste [dictatorii au știut cel mai bine că acesta este adevărul].