Sherman Alexie (n. 7 oct. 1966) este un poet (nativ) indian, destul de
cunoscut în ţinutul său natal, botezat SUA de europeni. Am descoperit poemul
ăsta într-o antologie cu tineri poeţi americani, fiind primul care mi-a sărit
în ochi (dar mă gândesc că asta se datorează şi faptului că este chiar primul
din carte), I Would Steal Horses pe
numele lui, şi unul dintre primele hituri ale autorului. Îi urmează The Exaggeration of Despair.
Aş fura cai
pentru tine, dacă o mai fi rămas vreunul,
o duzină dintre
cei mai buni i-aş fi dăruit
tatălui tău, mecanicul
auto
din micul oraş în
care tu te-ai născut
şi în care el va
pieri în întuneric.
Îmi e frică de
mâinile lui, care au
reconstruit majoritatea
părţilor mici
ale acestei lumi,
un lucru pe care eu nu l-aş putea face vreodată.
Îi voi oferi stăpânirea,
voi
primi orice
făgăduinţă ca pe ultima ta născocire, ultimul
punct înainte de
a începe să refuzăm tot ce-i corect.
Ne-am înfăşura
amândoi în pături vechi
am ţine orice
boală lipită de piele.
Exagerările disperării
Deschid uşa
(această fată
indiană scrie că fratele ei a încercat să se spânzure
cu o curea chiar
după două săptămâni de când celălalt frate al ei s-a spânzurat
şi acest bărbat
indian ne spune că, pe când era la internat, cinci preoţi
l-au dus într-o
cameră şi l-au violat în mod repetat
şi această indiancă
fără un adăpost cerşeşte mărunt, dar atunci când o întreb
despre trib, îmi
spune că este fierbinte şi se tot freacă-n faţa mea
şi acest frate
indian moare într-un accident de maşină pe acelaşi drum
pe care fratele
mare, fratele mic şi fratele mijlociu au murit
şi acest indian
fără un adăpost este unchiul unui alt indian
care scrie pentru
un mare ziar metropolitan, şi îi ştiu pe amândoi
şi acest copil
indian plânge când se aşază să mănânce la masa noastră
pentru că
niciodată ai lui nu au stat la aceeaşi masă
şi acest poet
indian tremură sub autostradă
şi cerşeşte
pentru suficient mărunţiş să-şi cumpere un creion şi-o hârtie
şi acest dansator
costumat leşină în timpul sărbătorii powwou
şi se trezeşte
dezbrăcat, fără să-şi mai aducă aminte de seara trecută, complet dus
şi aceasta este
sora mea, care de ani aşteaptă un vultur, îl primeşte
şi îl adăposteşte
împreună cu verii ei, care mai apoi îi spun că a dispărut
şi acesta este
tatăl meu, al cărui tată a murit la Okinawa, împuşcat
de un soldat
japonez care trebuie că-i semăna foarte mult
şi acesta este
tatăl meu, a cărui mamă a murit de tuberculoză
la puţin timp
după ce s-a născut, aşa că tatăl meu ar trebui să audă spirite tuşind
şi aceasta este
bunica mea care a văzut, înainte de sosirea oamenilor albi,
trei corbi cu
gâturi albe, şi aşa a ştiut că Dumnezeu avea să se schimbe)
şi poftesc vântul
să intre.
